Pentru o perioadă de câțiva ani, într-o casă din Suceava, derby-ul Steaua/FCSB – Dinamo a avut un gust dulce-sărat. Cu doi dintre frații familiei Goian drept combatanți rivali, emoțiile erau mari și… diferite. Înaintea unui nou clash între cei doi coloși ai fotbalului românesc, ProSport a stat de vorbă cu Dorin (38 de ani) și Lucian (36 de ani) pentru a prefața acest duel care a pus pe foc fotbalul românesc în ultimii 71 de ani.
Pe cel mai mare dintre frații fotbaliști Goian l-am găsit în București, acolo unde urmează cursurile pentru obținerea licenței Pro. Sobru și preocupat, așa cum îi stă bine unui antrenor, fostul fundaș al Stelei și-a amintit cu plăcere de perioada Steaua, de meciurile cu marea rivală și de duelurile cu fratele său. De partea cealaltă, încă în activitate în India, acolo unde vrea să-și testeze limitele fizice pentru încă „un an, doi sau trei, cât mai vrea corpul”, Lucian a fost mult mai spumos.
Au ieșit două interviuri pe care ProSport vi le va prezenta în trei episoade. În primul, cel pe care vi-l oferim astăzi, vom relata amintirile celor doi frați Goian despre ce au însemnat meciurile Steaua – Dinamo pentru ei, iar apoi, în următoarele două zile, îl vom lăsa pe fiecare dintre ei să povestească ce însemnau Steaua, respectiv Dinamo în anii 2000, dar și pronosticurile fiecăruia pentru meciul de sâmbătă.
„Familia Goian vedea meciul fără să țină cu cineva. Erau emoții mari, dar asta pentru că voiau să nu fie probleme. Nu aveam steliști sau dinamoviști în familie. Cred că cel mai mult se rugau să nu greșim”, își amintește acum Dorin. Coincidența a făcut ca emoțiile să fie din plin duble pentru clanul Goian. Asta deoarece, pentru ambii frați, primul duel fratricid a fost și primul Derby de România pe care îl juca fiecare.
Înainte de meci, înțepăturile începuseră. „Am vorbit înainte de meciul ăla. Cu siguranță! Făceam glume, că «Te prind la cornere, să vezi ce-ți fac!»”, spune acum amuzat Dorin. Atmosfera? „Era stadionul plin, așa cum era de fiecare dată Ghencea la fiecare derby. Efectiv nu te auzeai unul cu celălalt pe teren. O atmosferă incredibilă!”, rememorează fundașul central cu 60 de selecții la echipa națională.
„Îmi amintesc că am pregătit foarte bine jocul. Am început bine, am condus cu 2-0, am dat și eu gol, iar apoi au dat ei un redus din diferență chiar înainte de pauză. Dar prima repriză a fost o nebunie, un presing nebun. Țin minte și declarația lui Andone care spunea că în prima repriză nu știa ce să mai facă, pentru că noi făceam un presing avansat și ei nu reușeau să iasă din jumătatea lor. Ne-au egalat apoi pe final”, încheie trist rezumatul primului său derby Dorin.
„Da, a dat Bălțoi un gol în ultimele minute și s-a terminat 2-2, după ce Steaua ne dominase în prima repriză. Dorin a dat gol, dar la final era supărat rău. L-a durut mult golul ăla. M-am dus la el, am și o poză chiar, și i-am dat așa, ca un fel de palmă peste față: «Stai, mă, liniștit, că ai dat gol»”, își amintește râzând Lucian.
După meci, chiar și așa supărat, Dorin și-a respectat statutul de frate mai mare. „În acea seară a venit la mine. Mi se pare că nevastă-mea gătise, făcuse niște aripioare la cuptor. Și am stat și am discutat despre meci”, e dezvăluirea cu iz culinar a actualului antrenor al Bucovinei Suceava.
Un alt meci de referință care i-a implicat pe cei doi a fost acel Dinamo – Steaua (1-0) din toamna lui 2007, decis de un gol magnific al lui Denis Șerban în prelungiri, când roș-albaștrii aveau doi oameni în minus.
„O incursiune grozavă a lui Denis. Ne-a înșirat pe rând pe vreo trei sau patru, inclusiv pe mine și pe Ghionea. Intrase în careu și ne-a fost frică de un atac decisiv, să nu facem penalty”, e rememorarea punctuală a lui Dorin.
Lucian, în schimb, are alte amintiri, chiar dacă nu a apucat să joace în acel meci și a stat doar pe bancă. „Aveam un bonus la cinci meciuri în acea perioadă. Venise nea Mircea (n.r. – Rednic) și a zis că ne face pachet de prime la cinci meciuri câștigate la rând. Iar meciul ăla cu Steaua era fix al cincilea”, spune acum Lucian. Cât era prima? „Una mare, cred că vreo 10 mii de euro, cam așa”, punctează fundașul de 36 de ani la capitolul financiar. Dar Denis Șerban i-a salvat: „Știi cum se zice cu vaca ce varsă oala cu lapte. Ei bine, noi eram ne uitam cum Steaua are doi oameni în minus și eram aproape s-o vărsăm. Era oala jumate înclinată, dar a venit Denis Șerban și a pus-o la loc. A venit de pe bancă și a dat un gol magnific, cred că l-a driblat inclusiv pe Dorin”.
Pentru Dorin, atmosfera de la acele meciuri erau apogeul carierei unui fotbalist. „Fiecare meci cu Dinamo era special. Era derby-ul României, suporterii umpleau stadioanele. Trebuia să câștigi, pentru că presiunea era foarte mare, din partea suporterilor, a conducerii. Era clar meciul care conta cel mai mult. Atunci stadioanele fiind pline, suporterii erau ca al doisprezecelea jucător”, își amintește fostul stâlp de fier al naționalei.
Pentru Lucian, în schimb, această atmosferă a fost combustibil pentru moral, iar meciul cel mai drag al său este un 1-0 obținut în Ghencea cu un gol dat de Tamaș după o centrare a sa. „Ăla e un meci pe care-l țin minte pentru că a încheiat o săptămână magică pentru mine. Jucasem cu o săptămână înainte cu CFR Cluj și bătusem cu 1-0 parcă, apoi am reușit să facem minunea de la Liberec, iar apoi am reușit să batem în Ghencea. Îmi aduc aminte că atunci când am ieșit pe teren la inspectarea gazonului, ne înjura toată lumea. Dar mie mi-a plăcut mereu atmosfera asta, mă hrăneam cu ea. Cred că meciurile mele cele mai bune le-am făcut mai mereu în deplasare”, își amintește acum Lucian.
Continuarea poveștii cu „săptămâna magică” poate fi citită mâine tot pe site-ul ProSport, acolo unde veți afla cum s-a pregătit acest meci și care a fost tratația regală pe care
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER